joi, 31 decembrie 2015

31 decembrie , iar!

Cateva ore ... Atat a ramas din anul cel mai crunt al vietii mele. Anul care m-a schimbat pe mine ca om si m-a facut sa ma cred mai puternica decat orice gand l-am avut pana acum despre mine. Anul care mi-a despartit familia , m-a distrus in miliarde de bucati irecuperabile. Anul in care i-am mai atins pe cei care nu mai sunt printre noi.
Cum pot sa nu plang atunci cand imi amintesc fiecare clipa de exact acum 365 de zile? Eram impreuna , sorbind din sampania de dupa artificii, care nu vor fi niciodata la fel fara el.. Casa nu va mai fi la fel fara ea in camera uitandu-se la televizor spunand "ouf, or ati stat or nu!" Nu mai pot sta la masa rotunda din camera , doar eu si ea... nu mai am nici tata , nici bunica , nici hamster care stateau mereu cu noi impreuna , ca familie. Nu mai am asa ceva pentru ca anul asta critic mi-a luat aproape totul, dar mai ales sufletul.
Am fost la tata azi... fumand o tigare langa el, vorbind asa cum il vedeam mai demult pe el vorbind fara ca nimeni sa-l asculte. Cat de stupid mi se parea atunci  si fara sens sa vorbesti cu peretii. Tocmai asta am inteles acum. Nu conteaza cine te asculta , vrei doar sa lasi o parte din durere sa plece, s-o alungi cumva cat sa mai poti trai o zi fara durere pana sa-si faca loc in sufletul tau iar.
Stiu ca nu-ti placea sa plang de revelion.. Acuza-ma acum ca o faceam de cand ma stii... Presimteam poate ca ma apropii de momentele astea urate in care ne vom desparti stupid. Considera-ma rea cand injur in mintea mea si acuz orice urma de divinitate care mi-a destramat familia in timp ce oamenii rai isi continua suflarea si-acum.
Nu pot scrie tot ce simt acum. E asa haotic incat nici eu alta data cand voi reciti asta nu voi intelege. Simt ca ma sufoc. Si degaba imi fumez tigarea , fara rost imi beau paharul de bere care nu-l mai impartim acum. Si nu ai idee cat de tare imi vine sa ii strang de gat pe cei care-mi zic "asta-i viata". Nu pot sa cred ca e asa de rahat. Si nu pot avea o familie fericita fara sa fie intreaga. Iar odata cu voi s-a dus jumatate.
As vrea sa zic clasicul "La multi ani"...insa nu-mi pasa cati ani va fi sau nu de-aici inainte. De la tine am invatat ca lumea se poate termina intr-o secunda. Asadar , fie ce-o fi... Stiu doar ca vreau sa treaca anul asta idiot care mi-a ingropat sapte membrii de familie... Si sper sa sti si tu si momo... ca desi veti trai mereu in sufletul meu...fiecare amintire ma doare de mor!

Ramas bun , pentru totdeauna,2015!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu