miercuri, 31 decembrie 2014

2014

Se duce si anul in care i-a avut alaturi pe toti membrii familiei mele... Dupa conditiile de fata , stiu ca e ultimul revelion cand am parte de cea pe care m-a facut sa devin ceea ce sunt , si fara prea multe texte filozofice , as vrea sa ii spun ca mi-e dor de prajitura la cofetaria din colt , ori de paltonul ei gri...de parul ei pe care ma ruga sa-l tund la fiecare doua luni la data fixa... Mi-e dor , si mi-e greu sa o vad privind in gol , fara sa ma recunoasca , fara sa-mi spuna povesti sau sa imi aduca un sir intreg de ciocolata invelita in hartie alba , furata de pe raftul de sus unde eu nu ajungeam nici cu doua scaune puse unul peste celalalt... Mi-e dor de cum a fost , mi-e greu sa o vad asa....si e un sentiment egoist , pentru ca stiu ca o doare , vrea sa scape , dar eu insist si sper sa mai deschida ochii si maine , si poimaine si ...multi ani deaici inainte.. Te iubesc momo... mai mult decat o pot exprima prin cuvinte....

La multi ani, 2015... ramas bun 2014...vei ramane mereu in amintirea mea , presimt asta!Ultimul meu an intreg... si cu sufletul plin!...