marți, 2 august 2011

Bondar


Nu! In nici un caz nu voi renunta la visele mele. Voi fura ata de speranta, un ghem plin doar al meu pe care-l impletesc de fiecare data cand strainul meu anonim imi rupe bucata de suflet pentru propria placere sadica. Ce mai poti rupe? N-ai nici macar o zi de munca pentru a-mi amaneta restul sentimentelor. Ia-le! Sunt ale tale pentru totdeauna. Pastreazati-le in punga vietii tale si intareste-i capatul oricat. Voi alerga in urma ta pana te voi calca strasnic pe tine in picioare pentru fiecare sentiment de neliniste pe care mi l-ai creat.
Sunt eu, aceeasi fata ciudata deghizata in haine de om normal. Imi imbrac insa uneori in fata oglinzii aceeasi pantaloni negrii largi, si camasa mea pe care o adorai, ti-am gasit si sapca neagra pe care ti-am decolorat-o prima data cand am invatat sa spal la noua masina de spalat. Cat radeam atunci! Aminteste-ti strainule.
Fura-mi praful de pe aripi si te voi lasa fara polen... insa fiind o floare moarta inainte de termen, iar tu bondar prapadit parizian stii bine ca lumea se invarte si fara noi, insa niciodata la fel! Dar oricum, i-ati zborul sau te-alerg pana petalele-mi vor fi rupte de durere. Si nu sunt departe de asta! Eu stau, mor,si putrezesc clasic pentru o alta lume care are de chinuit intr-o sceneta care trebuie sa para roz, dar tu straine traieste-ti fiecare clipa!

4 comentarii:

  1. Sentimentalismul din tine a reinviat?

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa , Be HardCore ! :)) tare postarea .. si sa nu te aud cu multumesc ..

    RăspundețiȘtergere
  3. Si ce sa zic atunci? Sa fiu nesimtita si sa zic "stiam"?:))

    RăspundețiȘtergere
  4. Si crezi ca ii mai pasa ?:)))=))))=)))

    RăspundețiȘtergere