sâmbătă, 23 aprilie 2011

Necunoscuta

Atunci cand oamenii cred ca se iubesc pretind ca si-ar imparti viata cu cel de langa ei indiferent de viitor sau de greutatiile ce vor aparea de-a lungul timpului... Viseaza frumos o perioada cat de lunga posibil apoi se mint o viata intreaga prin faptul ca le este bine de teama de a nu lua totul de la inceput pentru ca si-au pierdut curajul si si-au umplu sufletul pana la refuz cu ignoranta , nepasare de sine, orgoliu si nu in ultimul rand frica de orice noutate pe care viata le-o poate oferi doar lor insisi. E frumoasa partea de viata atunci cand iubesti in realitate, cand iti dai orice rasuflare doar sa ajungi mai repede in bratele persoanei cu care speri sa te prinda batranetea , sa stati sa povestiti in patul vechi de cateva secole si sa va uitati dimineata in oglinda atunci cand astepti tu ca femeie inca o imbratisare, mai putin ferma , insa la fel de iubitoare ca in tinerete. Esti mandru in interiorul tau de suflet uman atunci cand iti vezi pozele cu nepotii , ori cu copii ce iti seamana atat de bine pe atunci pe cand si tu treceai prin etapa ce-a mai frumoasa...
Eu inca nu am ajuns decat la doua decenii de viata, dar am simtit zeci de clipe in care imi era bine, altele in care as fi renuntat la tot. Am trecut peste iubirea prosteasca si oarba si am vazut viata altfel. Am devenit fara sentimente si mai putin ingaduitoare cu rautatea din jurul meu. Nu imi pasa nici macar de lacrimi oricat de sincere ar fi, sunt slabiciuni ce imi arata ca pot sa atac mai mult sufletul frant al persoanei din fata mea. El m-a invatat sa fiu asa, sa ignor , sa ma impun si sa nu imi pese de nici o simtire. Ai trecut de duritate, si ai ajuns in treapta cand lumea nu mai e la picioarele tale , si nici universul nu se agata de miscarea de revolutie a ta,si ti-e teama nu-i asa? Lumea e altfe, gandirea e alta, si timpul trece. Asta nu ai invata tu in atatea decenii de viata. Iar cel mai important lucru e sa te faci placut, sa ramana in urma ta regrete nu ura... Exista comparatie intre Lady D, si Hitler? Sunt tot oameni nu? insa singura diferenta intre ei e starea involuntara pe care o simti imediat dupa auzirea celor doi defuncti. E enorma, si inconfundabila.
M-ai invatat o latura a vietii, eu voi fi banda celalalta a strazii pe care vrei sa mi-o construiesti. Multumesc de ajutor, ai asfaltat-o, eu mi-o marchez dupa sensul pe care vreau sa il parcurga. In atatia ani pe care ii am eu, am oameni putini , dar pentru care as face orice sa le fie bine, ii cunosc in detaliu si stiu dintr-o simpla privire starea lor de spirit. Tu insa , in atatia ani, nu ai fost in stare sa cunosti generalitatiile din personalitatea plantei ce a trait in pamantul in care ai sadit-o. Sa nu ai pretentia sa schimbi nimic. Tot ceea ce ai creat e rezultatul lacrimilor tale interne. Cat despre noi doi, fi tu Hitler... eu voi fi simplu... J.D...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu