miercuri, 30 martie 2011

Aproape...


Chinuiam un vis ce n-avea sa se implineasca niciodata. Iar ceva din mine nu voia sa inteleaga asta niciodata... Am ranit, intentionat de cele mai multe ori persoana pe care o iubeam, dar ce conteaza atunci cand nici macar nu conteaza si nu realizase niciodata ce insemnase defapt pentru mine fiecare moment cand ii vedeam privirea ce se uita la mine intr-un mod anume, sau cat de bine ma facea sa ma simt cand ii simteam pielea uda pe racoarea pielii mele...

Am incercat sa uit totul, sa mint partea mea sentimentala... Sa il mint pe el ca nu simt nimic... Si a crezut , sau pur si simplu asta a vrut sa creada... Nu mai pot continua un razboi inutil...

Asta e pentru tine, Kinder...


Un comentariu: