joi, 31 martie 2011

Vrei o tara, ca afara?


Cu foarte mici exceptii, incercam din rasputeri sa ignoram totul din jurul nostru. Observam asa numite frumuseti ce trec pe langa noi pe strada, iubim falsitatile si adoram prostia. Ne place sa vedem ca exista oameni mai prosti decat noi. Ne face sa ne simtim atat de inteligenti, dar niciodata nu incercam sa ne duelam intelectual cu cineva care ne depaseste.

Cati dintre voi nu ati intors capul pe strada dupa o fata cu parul lung, indreptat cu placa, cu tenul curat de fond de ten, cu ochii machiati pana la frunte, si buze ce sclipesc? Cate dintre fete nu au intors capul dupa masini decapotabile , negre, cu geamuri fumurii, si jenti cromate? Incercam fiecare dintre noi sa ajungem intr-o casa frumoasa,cu geamuri mari, cu multe camere, tacamuri de argint, si sa facem orice incat sa ne simtim miezul universului cuiva. Dar cum e atunci cand in fata palatului tau mult visat sta gramada de gunoi a vecinilor si al tau? E dupa gard si asta te multumeste? Ce mai conteaza ce e in fata portii tale nu-i asa? E al tau ce e al primariei?

Esti mandru ca esti roman? Iti atarni steagul cu fala... Dar cat de mandru esti atunci cand treci granita si omiti sa spui asta? Falsitatiile de oameni pe care-i vezi pretutundeni prin tara, au haine de firma, fabricate pe vapor, ochelari de soare cat mai inchisi, sa nu cumva sa te vada cineva la cat esti de vedeta, si te plimbi agale cu nasul pe sus pe bulevard sa simti mirosul la inaltime...dar cum e cand seara te intorci in cocina ta? Caci Nike-urile tale au dara de noroi, ca nu ai auzit de beton decat pe principala... Vii sa te lauzi cu pilea mirosindu-ti a facatura proasta de Chanel N.5, cand tu iei oua de la cotetul din spate. Si nimeni nu iti poate ajunge la nas, atunci cand iesi cu masina cu orice numar de inmatriculare doar a tarii tale nu, la 30 la ora , cu geamurile deschise , masina ce e un cadou luat repejor de pe marginea drumului din strainatate. De ce nu iti accepti statutul de adunator de gunoi al Europei? De ce pleci capul in fata celor ce au bani , romane? De ce esti sclavul batranilor din tari straine? Si esti mandru de tara ta, acasa? Asta e simplu. Fi mandru insa de tara ta atunci cand esti plecat. Fi un exemplu, nu fi prieten cu cel ce iti da mai multi bani.

Cum ar arata Champ Elyse-ul cu pet-uri de cola? Sau coji de seminte, ramasite de mancare si prezervative folosite? Nu-i asa ca te-ai simti ca acasa? Cand pleci pe dincolo , nu iti e dor de mirosul specific de tigan? De culoarea lor inchisa, hainele lungi si colorate, dezordonati, si zambitori spre tine pana te fura? Nu ti se pare suspect atunci cand lasi masina deschisa cand mergi pana in mall , si cand revii ai si masina si totul asa cum le-ai lasat, si bagi mana-n buzunar si ai totul acolo? E de-a dreptul suspect cand nimeni nu te fura, si nici piele-nchisa intr-un sac de piele ce-mbiba miros si prostie nu e in jurul tau. Iti vine chiar sa cauti un cersetor ce seamana cu cei de acasa si sa le dai de buna voie ceva doar sa te mai simti roman.



Cum sa nu fi mandru cu tara asta atunci cand are atata potential? Cand ai turisti ce vin sa viziteze locuriile pe care tu le ignori. Cand un ciudat de vorbeste ceva si nu-ntelegi face poze la peisajele unde iti plimbi vacile. Oare ce vede tampitu' ala la dealurile astea?

Vrei o tara frumoasa, dezvoltata, ai mai nou telegondole, dar ce pacat de faptul ca "ministra asta" cheltuie bani pe prostii in loc s-ajute mineritul sa funtioneze. Domnu' Ion, o intrebare simpla... Ce mama dracului are turismul cu casca de miner? Vrei civilizatie , dar tu inca furi apa calda din teviile din oras sa-ti speli chilotul! Vrei multe omule dar...de unde sa ajuti sa evolueze atunci cand mituiesti totul sa traiesti mai bine, ca doar nu vrei sa pastrezi banii de mita pentru inmormantare in loc sa umplii halate albe de bani si sa traiesti, sa scapi de infractiuni si comiti altele cu siguranta ca vei scapa si de data asta. Vrei sa ai spitale curate, atunci cand tu scrii pe pereti cat de mult o iubesti pe Piranda.

Iti doresti si sali de asteptare,sa ai unde sa te odihnesti dupa ce ai alergat atat de cel pe care l-ai tepuit , dar cum sa le ai atunci cand furi scaunele sa le ai acasa in bucatarie, sau daca sunt prea bine prinse, le rupi, doar daca al tau nu e, sa nu fie al nimanui! Vrei trenuri ca cele la care te holbezi de pe marginea drumului si te gandesti oare cum arata vagonul cuseta, sau...oare chiar se poate dormi in tren asa bine,sau de ce s-or numi 'vagoane de dormit'. Dar daca adormi? Si trenul pleaca cu tine? Ce te faci "muica"? Vrei confort,dar pleci cu el acasa. Daca ai tu, de ce sa aibe si-altii? Altfel cum te mai lauzi pe centru ca tu esti cel mai tare ? Fura-i aurul de la gat prietenului tau, si iubita, si fii mandru ca ti-ai topit lantul si ti-ai facut o zgarda "veritabila mancati-as" pe care sa o scoti peste tricoul mulat 'Versace' facut in garaj si tine-o strans de mana pe buzata de langa tine. Doar e a ta acum, si nu vrei sa fuga la primul care sa-i siliconeze si funduletul ei testat din greu de gasca de la blocul de vis-a-vis.


Vrei sa ai drumuri ca-n strainatate atunci cand ai fura si dunga ce marcheaza drumul daca ai putea! Vrei scoli ca afara, atunci cand dai cu pumnu-n geam cand prima fata care-ti place te ignora. Vrei oameni ca in tarile dezvoltate atunci cand aici si cel mai bun prieten asteapta prima ocazie sa te fure. Cu cat mai mult cu-atat mai bine! Vrei sa ai bani , atunci cand nu lucrezi si cauti sa furi inca putin fier vechi, poate mai trece si azi, si maine va fi mai bine! Romane, te superi atunci cand strainilor le e sila de tine? Stii de ce? Puti! A mizerie, a prostie si a ignoranta! Ai sub nas o tara frumoasa, si tot ce faci e sa exporti banane , in timp ce ciorile au renuntat la aripi si le folosesc pentru a testa materialul interior al buzunarelor concetateniilor.

Inainte sa vrei ceva ca al altora, spala-te pe maini sa-ti fie mainile curate, nu fura, sa ai satisfactia ca ce e al tau e muncit de tine, invata sa te stergi al gura ,atunci cand tanjesti dupa viata pe care o au altii, si incearca sa faci ceva sa fie a ta mai buna decat a lor. Mai buna, prin cultura, inteligenta si respect de sine. Nu ma refer sa fim primii la curve, manele , gunoaie si analfabetism. Aici intr-adevar suntem pe podium! Fi frumos romane, fara machiaje, fara falsitati, fi mandru de tine pentru ca tot ce ai e al tau, fi demn ca frumusetea pe care o ai nu o are oricine, fi sigur pe tine pentru ca ceea ce tu stii poate contrazice un strain. Fa toate astea, iar apoi spune ca esti mandru de tricolorul tau. Pana atunci invata sa accepti ca esti doar coada unui animal feroce European, si aluneci incet dar sigur spre rect.
Desteapta-te odata mai romane... tricolorul tau a cam devenit hartia igienica a Europei. Permiti asta? Se pare ca da! Accepti asta si chiar iti place.


Roaga-te romane pentru ploaie, poate asa mai speli mirosul inculturii, poate nu va fi rrom unul din 4 oameni pe care-i vezi pe strada. Impune-te, poate nu vei mai vedea copii cu manile-ntinse la coltul bisericilor, poate lumea va incepe sa se roage la Dumnezeu, nu platesc popiilor zeciuiala pentru iertarea pacatelor. Cat costa dom'parinte pacatul ca suntem prosti? Platim oricat, punem mana de la mana , poate Dumnezeu ne va ierta de corvoada pe care ne pune s-o suportam.

Poate vom putea devenii si noi macar in cativa ani un popor respectat,sa nu se simtim rusinati cand ne aratam buletinul si cele trei culori zambesc puternic in partea superioara. Poate vom putea trai si noi ca ceilalti, fara gunoaie, fara sa avem instinctul de a sparge orice sticla o vedem pe strada, de a arunca pet-urile oriunde altundeeva numai nu in containerele galbene , si vom invata incet sa mancam civilizat, vom stii cum sa vorbim corect , si sa ne scriem numele fara greseli de ortografie. Vom avea atunci atata bunavointa incat sa ii invatam si pe tigani cum sa foloseasca mijloace de contraceptie si nu vom fi nevoiti sa ascultam oriunde manele plagiate.



Asta e visul meu...si a multora dintre voi, doar nu aveti curajul sa va impuneti. Sunteti lasi, la fel ca-n istorie. Unde e cel ce castiga, hop si romanii... Europa de est nu ne vrea... Noi ii vrem, asa cum ne-a invatat Lapusneanul...doar ca ei stiu sa se apere, stiu sa ne invinga. Iar daca nu faci ceva drag roman...vei fi frate cu tiganul, traind in gunoaie, in saracie, vei astepta ajutoare trimise pe Dunare de la straini,si vei mirosi a prostie. Hai romane, hopa sus...
Desteapta-te, spala-te , impune-te si traieste in Europa, nu in India!

miercuri, 30 martie 2011

Aproape...


Chinuiam un vis ce n-avea sa se implineasca niciodata. Iar ceva din mine nu voia sa inteleaga asta niciodata... Am ranit, intentionat de cele mai multe ori persoana pe care o iubeam, dar ce conteaza atunci cand nici macar nu conteaza si nu realizase niciodata ce insemnase defapt pentru mine fiecare moment cand ii vedeam privirea ce se uita la mine intr-un mod anume, sau cat de bine ma facea sa ma simt cand ii simteam pielea uda pe racoarea pielii mele...

Am incercat sa uit totul, sa mint partea mea sentimentala... Sa il mint pe el ca nu simt nimic... Si a crezut , sau pur si simplu asta a vrut sa creada... Nu mai pot continua un razboi inutil...

Asta e pentru tine, Kinder...


miercuri, 23 martie 2011

Michael Oswald - Arta Digitala

Nu am nici o intentie sa fac reclama unor lucruri doar ca sa va obosesc, insa am descoperit fara sa vreau un talent impresionant din punctul meu de vedere. Michael , pentru ca asa se numeste cel care realizeaza aceste capodopere, se foloseste de imaginatia sa din plin atunci cand imbina fotografia clasica cu programul digital de retouch-ing. Si o face exceptional, caci rezultatul e de-a dreptul uimitor. Va las in compania unor fotografii realizate de el, in coltul carora veti putea vedea fotografia de la care a inceput totul. Cat despre arta lui in sine? Tot respectul!







Pentru mai multe imagini, vizitati site-ul oficial al lui Michael:

marți, 22 martie 2011

Pisi-p-uta


E primavara, imediat fetite gingase si perfecte pentru reclama la glet vor aparea pe scaunel la terasa si vor servi pentru gatuletul lor firav o apa plata si la-maie. Multa la-maie.
M-am saturat sa vad in fiecare zi cate o fata pe strada ce crede ca ea a pus frunza pe capsuna. Se plimba agale odata cu venirea primaverii de parca ea a fost cea care a inventat mersul pe jos. Incearca sa para fatala, asadar isi pune piciorul pe asfalt cu grija, daca arde sau e vreo pietricica pentru ca nesimtitii de la salubritate nu au curatat trotuarul iar piciorusul ei se clatina-ntr-o parte si tocul ei subtire de 12 cm nu o mai asculta? Ar fi o tragedie. Iti inchipui o pisi cu piciorul in gips? Vai de mine...


Fara nici o urma de rautate pentru femeia in sine, si cu un respect total pentru putinele exceptii, azi spun cu mana pe inima ca m-am saturat de pitipoance proaste.

Imaginea clasica pentru una din ele? Priveste alaturi.. Ce au in comun toate "felinele" astea de prost gust? Dupa cum se observa au caractere generale... Cum ar fi:


1. Excesul de farduri , sa vada lumea ca are bani de nuante extravagante, doar daca sunt normale ca si cromatica, cine le mai observa?
2.Sclipici- in mod obligatoriu sclipiciul care pune in valoare stralucirea de care da dovada 'pisicutza'. Daca e mat, nu iasa in evidenta, si-atunci la ce sa mai dea biata fata atatia bani pe make-up?
3.Roz. Neaparat roz. Ce altceva arata mai mult a razgaiala decat culoarea roz, nu-i asa?
4.Buze tuguiate. Ca si cum ai vrea sa iti aperi fata de vreo lovitura frontala si iti folosesti buzele pe post de tampon. (a nu se confunda cu alt sens al cuvantului).
5. Si nu in ultimul rand, puf. Cu cat mai mult , cu-atat mai bine. Unde puf nu e... piti nu e in trend.
Ah, am uitat ceva extrem de important. Ce pitipoanca la moda sa fi, chiar de implinesti conditiile de mai sus, daca nu-ti iei un sutien cu 3 numere mai mic , si-ti sufoci bietii sani, ii lipesti unul de celalalt si ii scoti la iveala , mai ceva ca nasul. Doar omul daca te vede de dupa colt, trebuie sa stie ca esti femeie inainte sa apari tu in sine nu? Sa se pregateasca pentru frumusetea ce are sa urmeze, si de ce sa se uite la fata cand se poate uita la dotari, care nu sunt deloc standard. Si te-a costat o avere sa fii full option , am dreptate? Cate seri ai avut tu de lucru intens pentru silicoanele alea...

Unde mai pui pielea ei prajita la solar , caci vrea sa para latino fetita. Anul acesta se poarta femeia carbonizata. Am spus de unghiile lungi? Ah, am uitat. Doar iubi a investit multi bani in unghiutele ei de gel. Ce pisicuta e cea fara ghiare? Nu am spus nici de parul ei de camila jefuita la vama nu-i asa? Cata nesimtire :(. A costat o avere si eu uit. Nu stiu cum imi permit. Dar trebuie sa recunosc faptul ca si-a dat seama ca arata ca o proasta cu freza ei copiata si stilul ala, de a fi rasa dupa ureche arata de-a dreptul demential... la inchisoare. Dar nu-i problema, isi acopera frumosul cap cu extensii, si prostul de iubi nu va observa macar. Dar sa nu cumva sa-ti permiti sa o intrebi vreodata ceva pe fetita. Se ofenseaza imediat. Si chiar are si de ce. Cum sa o deranjezi pe pretioasa cu intrebari stupide si sa ii pui perechea de neuroni pufosi la plimbare atunci cand ei incearca sa se inmulteasca in zadar de cand a descoperit primul ruj si schimbatorul aferent?

Cassa Loco feat. George Hora - La Mall

Asculta mai multe audio diverse


Oare cand isi vor reveni la realitate? Frumusetea dispare draga felina, iar atunci cand schele-iubi va intalni o pisi cu blana moale caci e mai tinerica, se va sterge cu tine la cu... Rea ?

Nu.. nu sunt rea. e realitatea. si vei ramane draga piti fara masina, fara schimbator , fara sponsor, fara roz pufos si mai ales, fara farduri. Iar la fata? Nici nu vreau sa ma gandesc cum vei arata tocmai atunci cand va trebui sa fi demna ca esti o femeie adevarata. Dar... asa pentru ca vreau sa te previn.. iti arat cum evolueaza timpul pentru tine draga mea.
E socant sa aflu acum dupa atatia ani, ca defapt Homer a fost plagiat. Nu le e rusine oare , ca pana si desenele animate au fost inspirate din pretioasa fost-pitipoanca?

Asemanarea e izbitoare, stiu!

joi, 17 martie 2011

Nu mai e ce-a fost!...

M-a cuprins un sentiment pe care-l uitasem demult. Voiam cu nerabdare sa ma uit in amintirile oamenilor care au facut parte din viata mea. Imi amintisem multe fraze, momente si dispute ce le privesc acum cu amuzament. Imi lipsesc unii dintre ei. Imi e dor de cea care-mi umplea ziua, cu care deraiam mereu de la cate o ora la care nu am invatat si ne pierdeam pe drumul de la garaje spre magazin. Cate faceam doar sa treaca timpul si sa nu fim vazute de nici o persoana ce ne-ar putea scoate la lumina maleficul plan de a nu ne intalni cu mr. pinguin. Si de cate ori ne uitam in oglinda doar sa stergem din defecte atunci cand plecam spre casa si voiam cate o privire in urma pasilor nostrii. Mi-amintesc si acum zambetul ei larg atunci cand eram intrebata indiscret de 12 D, iar eu ma inroseam de parca varsare o calimara cu cerneala rosie pe fata mea.
Cel mai dor imi e insa de canile micute cu ciocolata calda , pe fotoliile de afara, la o discutie nefolositoare pana lumina disparea de pe cer...si imbratisarea de final cand plecam , iar ea astepta apelul de confirmare ca cei ce ma conduceau acasa si-au facut meseria. Dar au trecut luni, si nici macar un apel n-am primit de la cea care imi manca jumatate de zi candva. Nu voi uita cum alergam cu primul volum din ' Morometii" cand voiam cu orice pret sa o lovesc in cap si nu ca sa retina frazele ci pentru ca ma enervase Inteleg oricum ca viata ne schimba, si pana la urma niciodata avocatii nu s-au inteles cu jurnalistii...


La fel de dor imi e si de orasul pe care il cunoscusem lent, tematoare, dar care mi-a intrat in sange si refuza sa iasa vreaodata din amintirile mele cele mai de pret.
Mi-e dor si de plimbariile in Tg Jiu, de ploaia infernala ce-mi uda pielea caci hainele erau de mult sub apa, dar umbrela era in mana celui caruia ii ocupam eu cealalta mana. Si...da! Pantalonii aia rosii care defapt trebuiau sa fie cu totul altceva. Si plimbarea pe insulita, care nici ea nu mai e ceea ce a fost acum. Si-as mai vrea sa simt aroma cafelei din separeul barului de pe colt. Dar nici cafeaua nu mai e cea fost...

Mi-e dor de cel ce il iubeam, si care imi umplea fiecare zi cu zambete reale , de asteptarea maxima a orei 15, de teama cu care ma uitam dupa colt sa ii vad o bucata de trup ,sa ma conving daca el a ajuns inaintea mea. Mi-amintesc si-acum prima tentativa de sarut, cand eram gata sa o fac, dar era ora 18,si cineva se uita direct la noi. Mi-e dor de ochii lui uzi, si de ploaie de data aceasta , cand ma astepta cu trandafiri pentru prima noastra luna aniversara, la pomul meu ciudat de rotund. Dar nici pomul nu mai este deloc si nici eu nu pot sa mai simt intensitatea aceleiasi iubiri...

Mi-e dor de serile in care stateam pe bancuta de lemn ore in sir la povesti interminabile, cu cei pe care nu ii interesau daca aveam sau nu bani in buzunar. Simt uneori si acum stransul lor in brate atunci cand ma vedeau dupa o luna perioada de timp, sau durerea din ochii unora atunci cand imi luam ramas bun si trenul meu urma sa plece in urmatoarea ora. Ba chiar, unii din ei veneau sa ma vada cum plec. Probabil sa se convinga de faptul ca nu ma intorc curand.... Glumesc. Se citea tristetea in ochii celui care ma placea mult candva si nu ar fi recunoscut nici cand asta.

Si zugraveala din vara, cand fugeam ca nebuna sa ma salvez caci ei aveau chef de joaca iar eu eram plina de var..Ma durea mana stand cu ea in verticala, dar nu aveam de gand sa recunosc asta si sa-l las pe vreunul din ei sa ma invinga. Nu aveam de gand sa pierd. Si totul e gata acum, dar parca nici asta nu mai are sens...

Asadar, m-a cuprins o nostalgie fara sens, caci drumurile noastre s-au despartit de-a lungul timpului, iar eu am ramas cu persoane noi, cu amintiri in urma si un viitor incert. Unii din ei sunt in capitale, altii-n tari departate, unii pe-aici, pe-aproape dar nu cu acelasi entuziasm... Iar eu? Cu mintea-n colturi intr-o dimineata de martie, gandindu-ma la tot ce-a fost. Fara rost, caci niciunul din cei care au contat pentru mine , nu retin asta pentru un prezent... Dar eu am vise, si-amintiri, si-am avut oameni ce m-au facut sa ma simt importanta, si sa-nving orice durere cu zambetul pe buze, pentru ca totul era mai usor atunci cand nu erai atat de singur....

marți, 15 martie 2011

Datorita tie!


Invaluie-ma in tacere, si-acopera-ma cu un val de sperante. Ia-ma de mana si fugi cu mine acolo unde doar sunetul vorbelor tale le aud. Si nici un alt sunet sau regret nu-si are locul. Tine-mi degetele in stransoarea mainilor tale ce s-au maturizat odata cu mine. Arata-mi ce-ai devenit si priveste-ma si pe mine in detaliu. M-ai udat cu iubire aparte, si-am crescut sub ochii tai caprui. Am adormit in atatea seri cu tine, in bratele tale atat de firave, stiind ca dimineata te vei trezi inaintea mea sa ma privesti cum dorm si sa-ti faci propria linie melodica din respitatia mea pentru ziua ce urmeaza. Nu-mi aminti niciodata ultimele tale cuvinte, nici eu nu le-am uitat. Le-am sugrumat doar cu dorinta extrema si le-am depozitat in colt de minte. Am invatat sa schitez zambetul multumitor dar fals din ziua cand m-ai lasat s-ador si sa-mi visez cosmarul ce se deruleaza inca la fel ca un film ieftin de mana a doua romanesc.

E suspect de simplu s-adormi singura. Sa te invelesti cu grija ca si cum ar fi ultima zi in care iti inchizi ochii in liniste si sa dormi de parca maine ar incepe cel mai mare razboi din viata ta. Eu l-am invatat, m-am jucat si ti-am aratat si tie nivelul unui joc prea greu pentru ceilalti. As vrea sa te-nvat si viata fara jocuri. S-o simplific in fata ta si sa ii urmezi cursul alaturi de mine. S-alergam desculti in ploaie ca-n filmul american. Dar nu mai sunt copil...am obosit si mi-e atat de somn. Eu voi adormi aici, atat de aproape de tine. In acelasi loc, acelasi vis, dar prea departe de realitate. Mi-am trait visul, si ochii mi las purtati de valul cald al somnului rece fara tine... Tu, fa-ma astazi seara cand adormi, cosmarul tau cel mai de pret...

Redobandit

De ar fi totul atat de simplu. De as putea sa imi maschez urma pasilor mei in nisipul de pe asfaltul de proasta calitate. Vreau sa fug de propria-mi umbra, si sa incerc sa remarc fiecare sacrificiu pe care un om din prejurul meu il face pentru mine sau cu mine. Dar care e scopul? Fiecare om face ceva doar daca are ceva de castigat sau e obligat sa o faca. De ce suntem noi oamenii atat de complicati? Mi-e dor de zilele in care stiam sa apreciez fiecare lucru marunt fara sa ii privesc in esenta. Imi lipsesc orele in care radeam fara vreun motiv anume si mi se citeau fraze intregi din culoarea ochiilor. Acum parca si ei sunt mai rataciti, parca imbatraniti prea devreme de un val de regret. Dar regret pentru ce? Mi-e ciuda de un singur lucru. De faptul ca am uitat cum e sa iti simti iubirea cu fiecare por al pielii, cum e sentimentul in care sute de furnicaturi nu-ti lasa picioarele sa paseasca, ori de inrosirea fetei fara voie, sau fluturasii fara astampar din stomac. Candva simteam sentimentele oamenilor dupa pasii pe care ii fac, acum aud sentimente marturisite si rad ironic privind fix in ochii celui ce vorbeste de parca e o prada simpla gata sa o sfasii sadic dupa un atac feroce. Parca nu as avea nevoie de ele, dar totusi traiesc fara ele, hranindu-ma parca din amintirea imaturizarii mele. Daca a fi fara sentimente inseamna matur, urasc tot ce tine de maturitate. Nu-mi place deloc ideea unei sacrificari de suflet pentru a continua o viata, dar stiu...toate trebuie facute la timpul lor, si fiecare lucru are propriile sale repercusiuni, iar daca viata mea e asa, cu siguranta am gresit undeva pe drumul pe care l-am parcurs pana acum. Dar ...voi asfalta soseaua din nou, cu rabdare , munca si...rasplata pe masura.

joi, 3 martie 2011

Martie...

Martie? Nici nu am realizat ca deja e primavara, din punct devedere anotimpic. Ar trebui sa vad zambete pe fetele oamenilor ce azi par triste, sa nu se intipareasca urma de pantof grabit in zapada si sa se simta in sufletele celor de langa noi renasterea dupa o iarna grea. Dar se pare ca sufletele lor au uitat sa reinvie. Au ramas in pragul mortii si adorm in spatiul vidat dintre realitate si vis. Nu mai pot auzi nici un 'la revedere' cand las in urma ceva ce imi face rau. Dar nu stiu nici altii sa ma invete cum sa fac asta. Nu mai am rabdare sa creez un zambet cu un altul anterior. Nici chef de scris nu mai am... Si primavara asta mi se pare mai moarta decat toate...