duminică, 15 august 2010

Just...to love a women

Nutreau in mine sentimente irecuperabile. Cu repercursiuni ce vor ramane mereu in amintirea mea. Nu simteam regret, nici ura, nimic rau atata timp cat ma hraneam cu zambetele reale. Desi inca simt un gol in interiorul meu, voi ignora totul, spre un inceput cu tot ceea ce contine el. Pentru ca nimeni din trecut nu vede in mine ceea ce vede un strain. Iar mainile mi se zbarceau de umiditatea pielii, la temperaturi ridicate...ca intr-o amintire verde-nchis la care voiam continuarea, nu finalul...

Un comentariu:

  1. Trecutul se strecoara in sufletul nostru sa ne bantuie cu amagiri,tentatii,regrete...pana ne capteaza din nou deoarece are radacinile bine infipte in inima.. Iar noi ca niste muritori vulnerabili lasam acel gol sa ia din nou amploare cu prima ocazie cand prezentul ne nemultumeste. Si acesta e cel mai rau lucru care ni se poate intampla, deoarece anii nu se mai intorc si noi nu mai intinerim. Zambeste deci , prezentul e frumos si continuarea nu are egal .

    RăspundețiȘtergere