sâmbătă, 14 august 2010

Fara urme

As incerca fara rost sa leg prea multe cuvinte astazi. Nu am talent in mine, nici inspiratie nici ura... Azi mi-am lasat cuvintele calcate in picioare de sentimente. Fara pic de mila, rautate , respingere sau categoria de simtiri ce erau la mine normale, azi au fost pe planul doi. Am avut o prioritate ce imi intimida simturile, si-mi lasa mirosul ce voiam sa il simt iar...si iar... Era pur si simplu o prelungire a simturilor mele in afara conturului corpului meu. O imbinare de simturi ce crea o atmosfera ce nu voiam sa o las sa fie retinuta de vreun fel de limite stupide.

Tot ce voiam e sa prelungesc momentele dincolo de cele 43 de minute...secunde...sau ce or fi fost. Nu am stat sa calculez, n-avea sens. Preferam sa imi infig unghiile mai adanc incat sa rup mostre de placere pura. Iar asta va fi ceva ce nu o voi putea uita vreodata!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu