marți, 4 mai 2010

Fara....

Mi-am adus aminte ca traiesc acum cateva minute... Devenisem tata...si imi venea sa omor fara regret omul care imi era in fata ochilor mei...fara vreo urma de toleranta... Nu voi ierta vreodata cuvintele care urechile mele le-au auzit...si interiorul meu le-a simtit... Cu atat mai mult cu cat cuvintele erau rostite de cineva care insemna ceva pentru mine... As vrea sa-mi calc pe inima si ura din mine sa reziste si sa nu se mai intoarca niciodata...sa nu ma mai gandesc niciodata la lucrurile bune... Odata ce a ridicat tonu... ii va placea sunetul decibelilor ridicati... Odata ce a atins pielea mea lasand urme...ii va placea cartografia corpului meu incat sa mai modifice cate ceva... Nu stiu cum s-a ajuns aici...dar cu siguranta proasta principala sunt eu... Nu vreau sa vad nici un lucru ce-i contine amintirea lui... Nu vreau sa aud nume, prenume, numarul lui ce apare pe ecranul telefonului meu... Nu vreau sa stiu ca a mai facut vreodata parte din viata mea... Vreau doar sa simt ca traiesc...pentru cineva...Care nu vede in mine mai mult decat obiect sexual si simte ce durere am chiar daca fata mea e zambitoare... Doar atat... O lume libera...fara durere...si fara el...

3 comentarii:

  1. ft sufletist mesajul tau:) imi place mult ceea ce faci:) bravo!

    RăspundețiȘtergere
  2. mersi Otilia... Pentru comentariu...pentru ca imi citesti randurile si mai ales pentru ca imi esti alaturi!

    RăspundețiȘtergere
  3. Anonim [Paul]17 mai 2010, 18:50

    Mda...nu stiu dc dar ma simt..si noi am avut partea noastra de certuri dar toate se termina nu? si chestia asta am invatato de la tine ..Tot rau'l inspre bine dar..din cateva motive acum nu ai avut dreptate

    RăspundețiȘtergere