luni, 31 mai 2010

Opinca.SRL

Dupa razboiale contra Romaniei... tara in sine a inceput sa se atace... Cu tot respectul pentru cei care sunt olteni, unii sunt chiar.. la pamant... dar chiar una cu pamantul...

Opinciile au acum o imbunatatire... sustin din ce in ce mai multa greutate de prostie... Ingramadita, inghesuita... naiba stie cum ...insa o cantitate din ce in ce mai mare intr-un spatiu din ce in ce mai mic... Mi-am dat seama ca oltenii sunt ca tiganii... unde e un scandal, miros de superioritate inchipuita si loc de injuraturi...hop si omuletul de la ses...

Pana sa imi dau seama din ce cauza Dumnezeu s-a odihnit in a saptea zi... il acuzam... credeam ca din cauza ca obosise...si nu a dat tot ceea ce era mai bun... Dar acum am observat ca pe langa faptul ca a umplut teriotriul carpatin cu specimene necivilizate, s-a odihnit pentru ca si-a dat seama de gresela pe care a facut-o cand a facut femeile extremiste... si atat de iubitoare de dragoste cat mai adanca...

P.S. macar un lucru de as sti cu ce e 'prazul' mai bun si mai superior decat 'gulas-ul' si poate as inchide ochii la unele fraze... Pana atunci insa... sa lasam sudul tarii sa stea acolo unde ii e locul... in fundul Romaniei...

Funny :)))

Lasand prostia si domnia sa ajunga la stadiul in care trebuie platite... Mi-am ocupat timpul cu Youtube-ul... Am crezut ca pic pe jos de ras la unele clipuri...

# Foarte dur raspunsul... nu ma asteptam



# eu chiar nu stiu ce as face...

RROuMania...

Datorita crizei financiare, nici examenele nu mai sunt ceea ce au fost in Romania asta... Asa ca mai petrec ceva timp prin Banat pana se remediaza situatia... dar la ascendenta tarii... cred ca imi pot pune bani de o parte pentru apartament in Timisoara... sa imi pot da linistita examenele de la domiciulul meu stabil... Pe langa oamenii din ea care devin din ce in ce mai reziduuri... si uitand evident de faptul ca in tara se moare de la o mana rupta... ajungi pamant de flori dupa un furuncul... sau pur si simplu ti se cer scuze de genul "imi pare rau sa va spun ca nu am observat ca mai avea puls"... Draga noastra, defapt a voastra pardon , Romanie e o tara extrem de frumoasa...

Poate ca datorita schimbariilor meteorologice am devenit atat de recalcitranta... dar asta sunt eu.. si nu imi mai pasa ... e blogul meu si pot sa va numesc cum vreau... urasc sa vad cum pe o raza de cativa metrii patrati e o ingramadeala de prosti... Ma distreaza inventatorii masinii de gaurit prazuri de calitate... Si ador sa vad pestele balon agitandu-se... Si culmea e ca pe cateva chiar le credeam ..prietene...




Pentru cei care nu stiu cum arata aceasta creatura... imaginea alaturata va sta la dispozitie...

Pentru ceilalti insa... va cer doar sa va abtineti... stiu ca asemanarea este izbitoare... dar nu uitati ca orice aluzie din text , orice asemanare a personajelor este pur intamplatoare...

Celor care nu le convine si se simt insa... va spun doar atat ... 'eu cand vreau sa scriu...scriu'... asa ca 'x-ul' rosu din coltul ecranului va asteapta sa il gadilati cu placere....
As vrea sa primesc ocazia sa aflu cum de Terra are capacitatea de a tine degeaba atatea creaturi... Cum de prostia nu are limite ? [ dreptate avea fraza : " 2 lucruri sunt infinite , prostia si universul...de univers nu suntem insa siguri" ]

Daca grandomania si incultura s-ar vinde la kilogram, ar mai fi vreo piata goala sau vreun cumparator?... Insa o mare dilema am....Are limite? Vreuna mica macar acolo? Sau sinceritatea aia se poate manifesta vreodata conform definitiei?

Si sincer... Daca oamenii ar stii sa citeasca gandurile...si ar afla tot ceea ce gandesc defapt ceilalti pe lumea asta despre ei...ar mai exista prieteni?

De ce nu sunteti sinceri oameni buni? De ce nu va exprimati parerile? De ce atacati fara sa cunoasteti un om? Te crezi mai bun decat mine? Ma jignesti...si crezi ca tac? Doar de dragul ca mi-ai fost prieten? Crezi ca strainatatea te salveaza? Sau poate pur si simplu faptul ca nu sunt romanca te face un mai bun vorbitor de limba ta materna?




De ce nu recunoastem ca suntem prosti ?

Eu am fost...de nenumarate ori... insa acum nu imi mai pasa... Nu-ti convine dragul meu prieten? In sud e cald si soare... Sau in strainatate... sau poate pe la mineri... prin tara alb-violeta posibil...sau daca nu acolo oriunde in alta parte... Am invatat sa supravietuiesc fara sa acumulez paraziti pe langa... Ah... scuzati... am domiciuliul in Romania... tara tuturor posibilitatiilor... ( imposibile, la un loc)




[ Imi cer scuze pentru cei care nu au nici o implicare in discutia de mai sus, in special oameniilor care mi-au fost alaturi si nu au avut niciodata vreo problema cu nationalitatea mea, sau nu m-au tratat inferior... Celor care da... am un fundulet sexi care va sta la dispozitie... ( sa tanjiti sa ma pupati acolo... carnea de import e mai scumpa) ... Bye]

UPDATE: Defapt posibil sa fi crezut prea mult in cunoscutii mei atunci cand am crezult ardealul in defavoarea olteniei... Asadar...imi cer scuze daca am reactionat instinctiv si am atacat fara vina anumite persoane

duminică, 30 mai 2010

Plimbare ... pe Bega...







Ziua trecuta a fost una plina de chestii pe care nu le-am mai facut fie de mult, fie niciodata... Au fost in Timisoara oameni cu care imi petreceam timpul acum ceva vreme.... Crucky... Iosif... sotia, si Sergiu.... Nu m-am mai simtit atat de fara griji de mult timp... Nici macar nu imi venea sa cred ca sunt aici.... in Timisoara... si imi pare rau ca au plecat... am revenit la ceea ce inseamna defapt orasul asta... dar oricum...

# Crucky... torturat de mine... nu zicea nimic... probabil din cine stie ce respect ascuns acolo... Nici macar mancarea picanta de la KFC pe care numai noi doi am mancat-o nu l-a enervat cand mancam portii duble...ca doar is studenta... asta inseamna deja ca e o viata in care "mori de foame" si unii prieteni de-ai mei nu ar lasa asta niciodata...
# bietul bebelus ingrijit..era defapt sticla noastra de apa cumparata din maruntul de la KFC inainte sa luam apa la bord la propriu...
Chiar nu ma asteptam la nimic din ceea ce continea ziua de ieri...si nici nu banuiam vreun lucru atunci cand trebuia sa raspund la intrebari despre adresa...daca sunt acasa...sau daca trebuie sa plec undeva.... Si chiar daca trebuia sa fi fost la vreun eveniment important...jur ca as fi lasat-o balta fara ezitare... pentru ei... Unu in minus...oricare dintre ei... si n-ar fi fost la fel....

# Si chiar daca eu nu stiu sa inot... baietii n-au avut treaba in a incerca racoarea Begai... iar eu incercam sa pedalez cat de rapid puteam incat sa ii las in urma.... Dar 2 picioare putere nu depaseau 4 maini putere :)) ... asadar.. m-au prins din urma... si s-au salvat...asa ca am renuntat si am pozat in eroina defapt luandu-i la bord.. As fi incercat sa inot si eu cu mare placere... dar nu stiam sa ma salvez... Mainile mele...dadeau apa sa ma salvez ...dar in jos evident... si as fi vizitat Bega...asa cum nimeni nu a vazut-o vreodata....

- Una din melodiile pe care le fredonam ieri .. defapt ...nu le voi posta pe toate... doar cele care imi plac cel mai mult...

1. :X :X

Dupa o ora de pedalat... am lasat puterea picioarelor altcuiva... Evident dupa ce am imortalizat faptul ca eram printre clasa muncitoare...macar de data asta...
Si inca nu am inteles de ce nu am putut intoarce barca din prima :))

Dar cert este ca am ajuns cu bine...chiar daca nu mai puteam sta pe picioare in primele 5 minute de mers pe vechiul pamant...

Si urasc bineinteles...vesta de salvare...chiar daca eram pregatita sa ma fac mica si sa ma arunc in buzunarul ei in cazul in care atingeam apa :))
Una din putinele poza in care aparem toti... Slava stalpului si cosului de gunoi , si a autotemporizarii... Evident si a picioarelor mele care in 5 secunde ajungea in fata obiectivului ...ca si cum as fi fost acolo de la pozitionarea aparatului....

Da...Crucky ...ca de obicei... era modul lui de a ne spune ca ii face placere sa fie cu noi... si porumbeii... de prin spate...


2. Alta melodie... pe care o ascultam ...

Ce viata am avea...vai... normal ca nu doar eu... ci si cei care ma fac sa ma simt asa cum ma simteam ieri...
Le multumesc ca si-au lasat din timpul lor...pentru o plimbare langa catedrala... Au uitat de vise pariziene pentru o zi... si chiar daca a fost ciudat sa ii vad plecand... a fost o zi pe care nu as schimba-o niciodata... in nici un fel... a fost... pur si simplu ...perfecta.... Desi...as fi vrut ca actele sa nu fie gasite...diplomele pierdute... oamenii necesari de negasit.. pentru a prelungi prezenta lor... dar... apreciez tot ceea ce a insemnat 29.mai.2010...

vineri, 28 mai 2010

Pentru acum....

O anumita stare se induce... in cazul de fata, cu un singur 'play'...



Am ajuns la ziua in care mai trebuie sa imi revizuiesc lista de prieteni... Ma enerveaza falsul lor zambet, ca si cum totul e normal... si nu pot pricepe de ce mi se numesc...prieteni... Am incercat de multe ori sa le spun catorva persoane ca prietenia se mentine... nu se lasa acolo undeva uitata , prafuita... ca un lucru vechi intr-o casa parasita... si cand ploua afara... iar tu esti pe aproape... intri in casa parasita... si cotrobai lucruri de care ai nevoie... si o regasesti... o refolosesti... fara sa conteze adevarul...


As vrea sa am o zi numai a mea... in care cei la care tin sa simta asta fara sa ma injosesc... in care pot pierde fiecare secunda fara sa o regret... in care pot imortaliza momente... si sa pasesc fara sa alunec spre o alta incercare a vietii... care incepe sa fie din ce in ce mai grea...

Vreau sa simt macar intr-o zi cat de mult ma iubeste cineva... sa am parte doar de acei dintre cunoscuti care imi sunt intr-adevar prieteni... Sa ma pot unge cu namol... si sa-i murdaresc trupul si acelui 'el' care mi-ar demonstra importanta mea ca om... nu ca femeie... Fara sunete in plus... fara cuvinte fara rost... fara intrebari stupide... O zi a tacerii... de vara... cu sau fara ploaie...

Dar e cu amintiri si noaptea de acum... in care ploua cald... in bezna de afara... pe care o lumineaza din cand in cand fulgerul... si ii iau urma... caci si blitzul meu face la fel... doar ca intensitatea lor nu se compara... Vreau sa imortalizez ploaia... sa simt apa pana la piele... sa ma plimb pe strazile pustii fara sa conteze faptul ca poate corpul meu nu va rezista urmarilor...


Dar nu mai conteaza nimic acum... vreau doar o purificare de suflet... un alb...sau un simplu negru...intr-un continuu gri...


O mana calda... un sunet de ploaie... un sentiment... si un sarut firesc si sincer pe frunte... e momentan tot ce vreau de la viata...

joi, 27 mai 2010

Alta zi...

Nici nu am observat ca se luminase afara cand incheiasem proiectul pentru examenul de peste cateva ore....Inca nu simt oboseala , dar cu siguranta o voi resimti peste vreo cateva zile... Am 3 nopti de cand nu le-am dormit si prindeam dimineata fara nici o problema... Asta inseamna viata de student nu?... Da... Studentul lenes care lasa totul pe ultima suta de metrii probabil.... Nu o lungesc... Ma asteapta o surpriza... un examen... o ciocolata calda si un somn... de maxim 3 ore...

miercuri, 26 mai 2010

End of... week or end of all...

Astept cu nerabdare venirea week-endului... Sper ca transformarea in roz a unei parti din viata mea sa aiba beneficii... Mi-e teama insa de faptul ca stau degeaba aici...si imi fortez memoria sa retina multe date fara rost, care nu-mi vor folosi caci vor trebui reluate anul ce vine... si asta doar datorita greselilor mele... Sper sa nu trebuiasca sa fac asta... E prima data in viata mea cand ma simt cu un picior dincolo de margine si celalalt aluneca usor cu fiecare secunda ce trece spre o prapastie care nu va mai avea un viitor fericit... Dar inca sper ca viata mea sa insemne , examene, note bune , fara restante , loc de munca , bani , liniste , fotografii , desene, si nu in ultimu rand vacanta la Petrosani unde sa invat sa innot... Imi trebuie doar un mic ajutor...o mica propulsare... e tot ce cer sa nu clachez... doar atat...

marți, 25 mai 2010

2000...si 12....


Presupun ca cei pasionati in domeniu, au deja idee la ce fac referire odata cu imaginea postata...
S-a creat deja un intreg brand din sfarsitul lumii , ce va avea loc dupa preziceri peste 2 ani si cateva luni... S-a pierdut deja si esenta, au aparut atatea emisiuni ce aveau sa ocupe timp de difuzare si carti cu preturi formidabile ce cuprindeau prezicerile mayase sau profetiile unor oameni mai putin cunoscuti. Si la scoala unul din subiectele discutiilor a ajuns sa fie acel magnific 2012... Probabil la fel de 'final' ca si intrarea intr-un alt domeniu... Sunt constienta de faptul ca fiecare incearca sa castige pe de urma oricarui eveniment... insa sa faci atata zarva pentru niste preziceri care nu sunt interpretate cum trebuie? O parte din interpretari ale acestui eveniment este prezentat si in prima parte a documentarului Zeitgeist (care contine lucruri foarte interesante) unde in o anumita parte prezinta si inceputul intelegerii cu acest impact pe care il va avea terminarea subita a calendarului mayas.

# Prima parte a documentarului Zeitgeist:



Evident ca s-au facut si filme, melodii... pancarte, piese de teatru... tot tacamu pentru a face reclama acestui an miraculos....

Filmul ce-i drept a fost destul de reusit...


Hai sa explicam totul stintific, si asa poate si cei care au discutat tema despre acest subiect se mai pot documenta inainte sa spuna ca "asa a zis Dumnezeu, asa a vrut sa fie...in 2012 murim"...

In 21 decembrie 2012 calendarul mayas isi incheie un mare ciclu, caruia, cel putin in aparenta, nu-i mai urmeaza nimic.Astronomii moderni confirma calculele mayasilor. Pamantul se va afla intr-un aliniament exact cu Soarele si cu centrul Caii Lactee, un eveniment galactic care are loc o data la 25 800 ani. Nimeni nu stie exact care vor fi efectele acestui aliniament asupra Pamantului, insa geofizicienii au o teorie care vine in sustinerea prezicerilor mayase: este vorba despre fenomenul inversarii polilor, in cadrul caruia acestia isi inverseaza pozitiile, cauzand catastrofe naturale in lant care vor zgudui lumea intreaga: cutremure, tsunami, incendii care vor avea ca rezultat pagube materiale si pierderi importante de vieti omenesti.
Deci nici urma de fraza "vor muri toti in 21 decembrie din cauza unui cutremur urias provocat de Dumnezeu"nu-i asa? Sa continuam cu explicatia...
Anumite ramasite ale culturii mayase vorbesc si despre alte evenimente care au loc dupa 2012. Multe dintre acestea sunt prezentate sub forma unor date foarte indepartate. Intr-una dintre tablitele inscriptionate de la Palenque, apare o alta data a calendarului, 1.0.0.00.8 5 Lamat 1 Mol, echivalentul datei de 21 octombrie 4772, cu aproape 3 000 de ani in viitor.
Asadar, nu murim toti ca dinozaurii de cine stie ce meteorit...si nu ne vor descoperii cine stie ce creaturi mici si inteligente peste cateva milioane de ani dupa... Inca traim...ce-i drept...nu atatia...si nu ca ar fi mare pierdere la cati suntem deja pe biata planeta micuta...

Alte sfarsituri ipotetice ? Exista desigur... si inca nu le stiu toti...dar cu siguranta se vor mediatiza din nou dupa 2012 pentru a crea panica printre populatie...Hai sa mentionez cateva... Nu te speria... Sunt la fel ca cele din 2000...

8 septembrie 2040 - Aliniere planetara, despre care se crede ca va avea efecte nefaste asupra Pamantului, provocand, in mod special, cutremure foarte puternice
2076 - sfarsitul calendarului musulman
2240 - sfarsitul calendarului evreiesc

Asta e...oamenii s-au saturat sa tot scrie calendare in fata cu mii de ani... ce rost are?... Oricum...eu mai prin cel mult 2 din cele 3 mentionate mai sus...dar daca se va demonstra autenticitatea criogeniei...voi fi unul din mostre...asa ca daca vreunul din cei care raman in viata dupa a 3-a terminare a calendarelor... il rog sa binevoiasca sa ma trezeasca si pe mine la realitate...sau macar sa arda o telegrama scurta si recitesc eu din fum, sus in rai... in care sa imi scrie doar atat " Da...evreii au avut dreptate"...sau pur si simplu " 2240 sunt...a fost o farsa..."

Tare as vrea sa vad ce forfota va fi in 20 decembrie 2012... eu voi sta pe geam... sper cu cineva acolo..tinandu-ma in brate... asteptant o noua dimineata...sau un sfarsit fericit in protejarea sentimentelor lui...

Pana atunci...o melodie...destul de... terminala... :))... cel putin Adam saracul... ar fi de-a dreptul terminat daca as pune mana pe el... As astepta cu placere un 2012 indiferent cum ar fi....

luni, 24 mai 2010

Another...

...Another day it's over... and i think why?... I dont do something special today...just i found a little thing that i love like it's a part of my life... I'm sad too... for yesterday... and for once in my life i want to be a friend...just a friend... In front of a man eyes..I want to be a human... with an intelect, with brain...with ideas....not just a simple...woman....

I'm a bit relaxed for the first time in 2 weeks, I almost finished the project I needed for tomorrow... I dont like economy at all... I don't know why I must learn that if I want to be a simple journalist... I know how to manage my money without that :)...

P.S. What money? :) it's Roumania... search it...and you will see how poor it is this place who is named a beautiful country :))

Azi...

Am simtit ca pierd multe lucruri din viata mea...sau cred ca doar s-au adunat cateva chestii pe care le ascundeam in mine... Ma dispera prezenta vecinei pe aici uneori...dar aveam cu cine discuta...nu ma simteam singura... A plecat azi...si nu la distanta , dar destul de departe incat sa ma simt ciudat...prea in linsite... Am pierdut si increderea intr-un om care as fi jurat ca e un om ce merita totul... Si e suspicios..sa traiesti intr-o lume in care toti te vaneaza pentru ca vad in tine un trofeu... pentru simplu fapt ca esti ...femeie...

sâmbătă, 22 mai 2010

Cifre


491 de zile-ntr-o iubire ciudată
515 clipe-mpreuna-ntr-un abis...
Un miliard de săruturi amare-ntr-o iarnă,
Şi-o desparţire aşteptată in august finit...

17 avril? Încipit de cumplit...
20 august inceput?Sau sfârşit?
Octombrie 11...grozav de idioată
La fel ca tine-ntr-un an stupid....

!7 iunite?Hmm..o iubire frumoasă,
Primul capitol al vieţii de vis
Un an?...o secundă?...Eu victoriasă?
Tu eşti?Mă auzi?E 18...şi-ai promis...

Mii de kilometrii..Departe..e mai bine....
Pentru tine cel mult... Ce egoist!
O ţară romantică-n vene-ţi va ţine
iubirea tânară ce-omoară...Ce trist!...


[J.D.]
august.2008

vineri, 21 mai 2010

Imi place....

Lumea a inceput sa ma atace... Sub diferite forme evident...si din diferite motive, si imi place... Ador sa vad ca nu am timp sa dorm pentru ca trebuie sa ma uit la vreun film nenorocit... sau unele chiar bune , trebuie sa recunosc ( ca de exemplu "The Life of David Gale ", trailer'ul e mai jos...


Imi place sa fiu obosita cand ma trezesc dimineata dupa maxim 4 ore de somn, sa ajung la facultate deja asezata pe scaun cand constat ca am lucrare si trebuie sa memorez repede ultimele lucruri ce nu le-am invatat... Imi place ca timpul sa treaca si sa vina ziua mea, sa astept cadouri, pentru ca sunt o mare mare materialista... (daca nu ma cunosti chiar imi dai dreptate). Astept ca ziua urmatoare sa trebuiasca un termen limita la cine stie ce stire, sau sa ma rog sa nu se intample ceva acum cat nu am cum scrie , filma sau analiza subiectul jurnalistic... Imi place sa aud pasarelele cum canta pe pomul acesta ce-mi intra in casa atunci cand vantul bate , la noua adresa... Sa vad cum oamenii se agita in prezenta mea, sa zambesc sadic atunci cand ii privesc in ochi... Sa ma amuze cand se cred mult mai buni decat un necunoscut... Mai frumos, mai inteligent... mai... prost cateodata , dar nu vor accepta lucrurile negative niciodata... Si vreau doar un exercitiu de gandire atunci cand vreo pitipoanca cu buletin nerodat trece de pragul liceului gandindu-se ce va face la bacul de anul viitor sa isi faca o lista imaginara sau nu... ( in cazul in care lista e pe hartie se recomanda punerea acesteia la usa de intrare si iesire din camera pentru a vedea zi de zi nivelul si ascendenta sau...descendenta a sinelui ) si sa constate la ce este atat de greu de urmat...ce e atat de irealizabil si ce a facut in tot timpul in scurta sa viata.. Si daca eu sunt vreun ghimpe magic in ochiul ei sau a lui (trebuie sa ma abtin de la nesimtirea de a manca cu pofta din iris)... Pot afla macar doua, trei lucruri la care sunt atat de inferioara, eu o biata fata ce recunoaste ca e proasta? Asta e ...nu toata lumea radiaza de inteligenta... Si imi cer iertare ca nu am facut decat putine lucruri in viata mea, si alea atat de neinsemnate si usor de facut... si inca vreo patru, cinci lucruri ce sunt puse acum in practica pe langa scoala pe care nu imi permit sa o platesc in bani , sau printre cativa pomi in plina verdeata acum ca e cald afara... E nefericitul caz in care scoala mea e bazata doar pe intelect!... Ah, si inca imi cer iertare.. e doar o scoala intr-un amarat de oras... vestic...
Vezi ce face prostia din om?... Mi-e rusine si mie cateodata cate pot spune si face...atat de aiurea ma pot simti...nici nu-ti poti inchipui... Sunt pe langa inculta si suparata tot timpul...ce urat nu-i asa?...tot timpul plang...prietenii mei stiu asta...Ar trebui sa ma inveti cum sa traiesc... Te-as ruga sa ai mila... de reflexie... ca eu sunt ceea ce simt...

Deci pe langa lucrurile care imi plac... imi place uneori sa fiu proasta..si e problema mea... e uneori o evadare... Imi place sa vad oameni care ma urasc...care nu ma suporta...care ar face orice sa ma vada rigida la doi metrii dedesupt.... Nu vor avea sansa ce-i drept... sunt atat de incapatanata incat voi cobori din masina si imi voi murdarii cu placere mana sa pun o bucata de pamant peste cei ce m-au "iubit" atat de mult...

Si le multumesc si celor care ma ajuta sa fac lucrurile care imi plac... sau...m-au ajutat si inca spera in interiorul lor sa ma descurc... Multumesc asadar 'P', 'D' , 'B.P', 'A' , 'C.A.S' , si inca cativa care sunt pe acolo pe undeva prin viata mea... inca nu atat de apropiati... Multumesc si celor de acasa, celor care nu au crezut in mine si m-au ambitionat sa devin ceea ce sunt...
Si sunt cativa...care ar spune din inima si sincer... ca si in zlele mele cele mai proaste sunt mai amuzanta decat tine...

Dar sa intelegi o gluma...trebuie materie cenusie sa o prelucrezi... Si pana la proba contrarie pe care o astept cu drag , pentru mine nu exista...
Inca o insemnare pentru cei care se cred buni... aceeasi fraza pur adevarata , 'Jurnalismul nu inseamna alb-violet'...

luni, 17 mai 2010

Fiecare face ce... vrea...si poate...

Nu ma pot obisnui cu gandul ca indiferent de cat de bine si cu cata daruire fac un lucru mereu va fi un stupid in spatele meu sa fie mai bun, pentru ca are cunostinte...sau 'se descurca' intr-un fel sau altul... Am incercat , recunosc, de cateva ori sa devin pupincurista incat sa imi fie bine , dar decat sa las dare de prostie dupa mine si sa ma cred gauritor de macaroana patrata, prefer sa fiu considerata proasta de cei ce au limba moale pentru gaura fundului de pe scaunune directoriale... Sunt constienta de faptul ca ma straduiesc poate degeaba sa termin facultatea de Jurnalism, si nu mi-e deloc usor sa astept ca ziua de azi sa treaca la fel de repede ca cea de ieri si sa astept vara, sa pot ajunge acasa unde macar pentru cateva momente nu conteaza ziua de maine, si da... stiu ca un cretin, sau pardon , o tampita, ca suntem preponderent fete , ce nu aparea pe la scoala si platea examene pentru ca nu platea chirie si avea cunostinte cu nume de familie renumite , va ajunge mai departe.. va fi reporter, prezentantor tv, crainic...sau cine stie ce...pentru ca asta e lumea noua... Asta e democratia nu? fiecare face ce vrea... Si jur ca mi-ar face placere sa ii strang de gat pe fiecare destept din asta cu mainile goale, sa ii testez inteligenta atunci cand incearca sa evadeze...Mi-e sila de toti care se cred atat de prieteni si au terminat scoli pe bani( nu e vorba de tine coropishnita ), mai ales de cei care nu recunosc acest lucru, si isi traiesc viata cu zambetul pe buze caci ei cred ca fara prezenta lor lumea n-ar mai fi la fel... Pamantul se invartea pe o alta axa inainte de nasterea lor... Dragile mele prietene, facultatea pe o diploma nu inseamna echivalent de inteligenta, faptul ca sti sa iti scrii numele si iti apare pe multe lucruri nu inseamna ca esti un model de urmat... pentru oameni cu coloana vertebrala e drept... dar aici ma insel nu-i asa? Ca lumea se umple de amfibieni... oasele le inlocuiesti cu silicon, botox, si figuri pe tocuri nu-i asa?...Sau poate doar culori , gen roz..mov...sau cine stie... si stiu sincer ca nu voi ajunge nici crainic...nici jurnalist...pentru ca buzele mele nu atrag cacatul din curul sefului si nici nu am bani cat sa-mi umfle buzunarele incat sa-mi platesc locul... dar sunt impacata cu mine... si chiar de-s in banat...care e pe deplin la fel de Romania, ca restul tarii...sunt eu cu buzele si limba intacta... Si poate voi lucra la o shaormerie in timp ce numele tau apare la stiri...probabil ca producator...dar sa fim sinceri...niciodata nu va insemna asta inteligenta...



Tu nu vei intelege ce vreau sa zic nu-i asa... Si te simti ofensat...sau ofensata...in cazul in care nu ai ceva ce iti atarna... defapt lasi in urma ta dare descrise mai sus...dar nu asta conteaza....

In fine.. pentru cei ca fac totul sa merite...si simt greutatea obtinerii unui lucru fara a simti pe cerul gurii gustul cacatului... tot respect... Cati dintre voi cei respectati...nu va simtiti straini in patria mama?...

duminică, 16 mai 2010

Thank you....

Acum cateva momente am realizat ca exista oameni care nu vor doar anumite lucruri de la tine, si nu le pasa ca esti frumoasa , sau ca ai genti dolce & gabbana... sau haine adidas... nu le pasa nici daca tot in ceea ce esti imbracat e cumparat cu maxim 100 de lei de la cine stie ce second hand de pe colt... Si ar putea avea ce vor, au bani , case , masini si nu stiu cu ce sa isi ocupe timpul...Vestea de azi e cu atat mai ciudata cu cat nu e vreun cunoscut vechi de-al meu sau vreun admirator al fiintei mele feminine...Nici macar nu ni s-au intersectat privirile in realitate vreodata... si nici modul de cunostinta nu a fost niciodata prea placut, si ar fi putut sa treaca cu vederea si sa ma considere doar o catastrofa de inceput de femeie... Si totusi nimic nu l-a impiedicat sa vada in mine un potential fara nimic in schimb...M-a vazut pur si simplu pe mine , in spatele a ceea ce incerc sa par , si mi-a inteles ifosele... si m-a lasat mereu sa imi calmez singura viata cu sprijin din exterior... desi putea avea tot ce vrea... Si m-a facut sa plang...acum cateva momente...si in nici un caz de rautate... e primul om ce m-a facut sa plang fara sa ma raneasca in schimb niciodata... Nici macar nu stiu ce cauta in lumea asta genul acesta de oameni si cum s-au conservat incat sa nu primeasca sau sa nu adopte rautatea din jur... Nici nu stiu cum sa ii multumesc strainului meu prieten... si nici nu stiu cum as putea sa ma uit vreodata in ochii lui si sa ii spun ca renunt dupa tot ajutorul acordat... Tot ce am pierdut in mare parte din cauza romanilor , dragii mei compatrioti... am primit ceva mai bun... si nu cred ca vreo divinitate a jucat cartile cum trebuie... si nu va intelege niciodata multumirea si respectul pe care il port... dar... multumesc celor care au fost alaturi...si mai presus de multe..multumesc straine... thank you Panos...

joi, 13 mai 2010

Renuntare?

Din nou calc dalele orasului asta parca lipsit de vlaga, fara sens si prea aglomerat pentru a fi considerat o frumusete...Dupa teribile consecinte cu mutatul , si chinul de a-mi convinge mintea sa nu accepte posibilitatea unei intoarceri, am totusi oo mare problema... O dilema mai precis... in plin proces de incepe a unei noi revolutii, merita sa ma chinui sa termin facultatea?...Si oricat as vrea, nu stiu daca ajung sa spun ca totul va fi bine...

sâmbătă, 8 mai 2010

Pentru ca voi ....

Zilele de acasa au ramas cu aceeasi cadenta de monotonie... La fel de reci si de neinteles... M-am obisnuit destul de greu in prima zi cu racoarea aerului de aici. Si mi-era greu sa vad in ochii vechilor mei prieteni un altfel de personaj. Nu puteam intelege de ce fiecare a devenit asa de schimbat, sau poate doar eu vad altfel lucrurile acum din exterior...Mi-e dor sincer de cei pe care ii consideram candva prieteni, cei care stiau ce simt doar uitandu-se in ochii mei, si ma luau in brate cand buzele mele schitau o urma de neincredere in sine. Uneori tot ce aveam nevoie era o discutie scurta de la scara dupa cumparaturi de sucuri si dulciuri... Sau o plimbare printre stanci... Si mi-e dor si de locul plin de brazi, de amintirile de acolo... Dar nimic nu va mai fi la fel din pacate, si ar trebui sa ma maturizez si sa ma obisnuiesc cu gandul ca vechii mei prieteni au murit in interiorul corpurilor care acum le seamana atat de mult... Sper ca odata cu trecerea timpului sa apara persoane care ma cunosc din gesturi, sa-mi inteleaga gandurile inainte sa scot vreo vorba, dar stiu cu siguranta ca unele persoane vor ramane in mintea mea pentru totdeauna, desi nu vor afla niciodata cand imi lipsesc, cat de dor imi e de ele si cata nevoie am de o realitate prizoniera in nesimtirea curenta... Dar voi trai. Ii voi inlocui, sau ii voi masca. Si unicul lucru ce ma doare,e sa stiu ca ii las in lumea lor de gheata...pentru ca indiferent de prezent si de marcajul drumurilor pe care le urmam, ei..candva, au fost o parte din ceea ce sunt...iar acea bucata de suflet nu va muri decat odata cu mine...

marți, 4 mai 2010

Fara....

Mi-am adus aminte ca traiesc acum cateva minute... Devenisem tata...si imi venea sa omor fara regret omul care imi era in fata ochilor mei...fara vreo urma de toleranta... Nu voi ierta vreodata cuvintele care urechile mele le-au auzit...si interiorul meu le-a simtit... Cu atat mai mult cu cat cuvintele erau rostite de cineva care insemna ceva pentru mine... As vrea sa-mi calc pe inima si ura din mine sa reziste si sa nu se mai intoarca niciodata...sa nu ma mai gandesc niciodata la lucrurile bune... Odata ce a ridicat tonu... ii va placea sunetul decibelilor ridicati... Odata ce a atins pielea mea lasand urme...ii va placea cartografia corpului meu incat sa mai modifice cate ceva... Nu stiu cum s-a ajuns aici...dar cu siguranta proasta principala sunt eu... Nu vreau sa vad nici un lucru ce-i contine amintirea lui... Nu vreau sa aud nume, prenume, numarul lui ce apare pe ecranul telefonului meu... Nu vreau sa stiu ca a mai facut vreodata parte din viata mea... Vreau doar sa simt ca traiesc...pentru cineva...Care nu vede in mine mai mult decat obiect sexual si simte ce durere am chiar daca fata mea e zambitoare... Doar atat... O lume libera...fara durere...si fara el...

Cineva...

...Nu vreau ca cineva sa ma priveasca altfel dupa anumite faze... nu vreau ca anumite persoane sa ma uite... As vrea sa stiu doar cata importanta am pentru anumite persoane...Am nevoie doar de un impuls incat sa imi sterg retina...sa vad clar... sa nu clachez...

luni, 3 mai 2010

De cate ori?...


Azi noapte am adormit cu gândul la tine...
printre scările reci undeva...şi sucurile negre
Puţin ciudat!De ce să bem întunecat?
suficient de negru e în sufletul tau...
când vrei o adiere ca-n zi de primăvară...
începutul tău final...ţi-l aminteşti?

Te mulţumeşti cu statuete stupide
din oraşul sculptat sumbru de-un oltean,
când simţea probabil acelaşi sentiment:
tristeţe...suferinţă...şi graba de-a găsi
o copie infirmă a ceramicului 'eu'...
Minţindu-te încă o dată că-ti ajunge ea azi...

De ce-ai încercat să-nchizi mintea-ntr-un colţ
să nu-şi amintească de mine-ntr-o zi?
Înghite iar si astă noapte sărata lacrimă dulce...
Poate mâine vezi alt albastru-gri cunoscut,
sau prinde lacrima scursă..că înc-odată i-ai pierdut....


J.D.
11.noiembrie.2009

Nu pot!...

Suntem deja de cateva zile in luna mai... Practic as mai avea 2 luni si ceva si ar trebui sa ma intorc acasa... Ar fi trebuit sa o fac de mai multe ori pana acum , dar nu voi mai calca pe acolo decat atunci cand voi fi nevoita... Nu vreau sa mai fac parte din trecutul meu... Nu vreau sa mai aud aceleasi barfe si prietenii false... M-am saturat de tot ce tine de trecutul meu... De oameni care nu stiu ce vor, nu imi spun ce simt pentru mine , de cei care ma dezamagesc si isi petrec timpul cu tarfe... De oameni care vor sa ma ajute doar cu beneficii sexuale... M-am saturat de voi toti... DA!...Prefacatorii vad peste tot, nu aveam nevoie sa vad asta si de la cei pe care ii numeam prieteni... Nu vreau pur si simplu sa aud aceleasi pasiuni pe blonde , pierderi de vreme cu curve, sau prietenii doar din in cazul in care iti pica vreo proasta in pat cat sa-ti poti satisface poftele animalice... Si stiu un singur lucru sigur... eu macar am scapat umpic din cacat...tu te afunzi in el tot mai mult cu fiecare zi... si-l gusti cu placere...

[ P.S. ' pana iti dai seama de unde iasa deliciul tau' ]




...Cu parere de rau sincer...spun ca viata mea ce va continea pe voi , prietenii mei nu va mai fi aceeasi...nu pot fi nici tarfa...nici proasta...nici blonda...nici pierdere de vreme...

sâmbătă, 1 mai 2010

Amintiri muzicale...

Dupa agitatia de azi... interviu pe la minstrul Blaga si alte persoane importante... Am ajuns acasa... Am incercat sa mananc jumatati din cartofii pe care i-am...cam ars... Si m-a cuprins un dor de melodii ce le ascultam candva...

# Gareth Gates - "Mistake"



# ABBA - "One of us"



# Blue ( in general tot de la ei, dar ma limitez doar la ce ascult acum)




# Duncan James " Amazed "



# Outlandish - " Calling you"



# Ronan Keating - " if tomorrow never comes "



# Dido - " White Flag "



# Roxette - " Listen to your heart "



# Richard Marx - " Right here waiting "



# Era - " Dont you forget about me"



[ Poate e doar e zi mai nostalgica, sau...poate doar asta ascult...in orice caz...fiecare melodie imi aduce aminte de ceva anume...si ma linsiteste indiferent la ce m-as gandi... Le ador pe fiecare in parte...si mai sunt zeci de melodii ce le ascult dar nu-mi vin in minte acum... ]