miercuri, 14 aprilie 2010

Cu ochii deschisi!...

Iar dimineata... desi e orasul care credeam ca imi va oferi mai multe oportunitati inca am lucruri care estompeaza fiecare cale de iesire din cotidian...Dar am inteles faptul ca daca as fi ramas acasa, nu s-ar fi schimbat nimic...Ma tot gandeam de ce unii oameni promit lucruri de care nu se vor tine niciodata, trec zile...odata cu ele trec si anumite sperante care la un moment dat iti luau respiratia de emotie...sau durere...Si singurul lucru care il stiu acum... e ca indiferent de cei ce i-am iubit...sau inca ii iubesc... fie ca sunt langa mine sau nu... E randul meu sa plec, sa las totul in urma...Si sa-mi ascund sentimentele care sunt doar slabiciuni ce te fac un ratat in fata omului caruia nu ii pasa de nimic decat de el insusi...
Lasa teoriile la o parte... e timpul sa plec...la practica din nou... De parca ar ajuta la ceva....

Si inca ceva..fara vreo jignire la regnul masculin... Sau vreo anumita conotatie... A nu se intelege gresit !! Iubesc 'chestiile' astea aducatoare de durere... sperante si sentimente ciudate... Recunoscand totodata ca tot ei...te pot duce pe culmile fericiirii...E doar amuzanta si..poate putin dedicata unora din viata mea...pentru motivele in care habar nu au ce fac...si aleg decizii fara sa se gandeasca la consecinte:


O veche melodie pe care o ascultam in anumite situatii...Unii se simt :)...


PS. Sper ca nimeni sa nu se simta jignit sau sa interpreteze altfel ceea ce am postat... b'Bye

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu