vineri, 26 martie 2010

Surprinsa...

E iar o alta noapte in care nu pot sa adorm... Desi am inregistrat deja un record in nesomn si ochii mei nu ma mai anunta in nici un fel ca nu mai rezista...ci pur si simplu isi continua munca lor in a-mi ocupa mie timpul cu tot ce am prin jur...Am fost extrem de placut surprinsa acum sa vad ca exista cineva care chiar imi citeste randurile...si pentru cateva clipe ma simteam cineva..cat de putin semnificativ... Voiam sa urlu de fericirea cuprinsa...si am incercat sa zic si omului de la 10 centimetrii distanta...dar orele de munca l-au facut sa ma aprobe printre somnul inca ne instalat confortabil... si trebuie sa ma trezesc la realitate...sa-mi infrunt greutatiile si sa apreciez tot ce se intampla in jurul meu...mai ales cand eu sunt telul... Si vreau doar atat... sa fiu apreciata de cei care conteaza pentru mine atat timp cat pot sa aflu...nu vreau omagii post mortem, nu vreau sa fiu cetatean de onoare al frumosului meu Petrosani...si nici macar vreun cunoscut la care oamenii sa-i vina la inmormantare doar pentru colaci, mancare gratis si palinca... vreau sa simt ca exist...pentru cineva anume...pentru cei pe care-i vad,cei care-i ajut..si cei pentru care imi voi dedica viata... Iar cand sfarsitul imi va veni...si va trebui sa-mi predau datoria... vreau ca-n jurul corpului meu rece si de nerecunoscut sa-mi fie alaturi doar cei pentru care contam cu adevarat... ca lucruri gratis se dau si-n alta parte...

Un comentariu:

  1. Tatal meu fie iertat obisnia sa faca cate o masa la care invita persoane mai putin instarite si le dadea de mancat si de baut sa-i fie pomana in lumea umbrelor!La inmormantare au fost circa 500 de persoane iar ciorba de burta care s-a servit prima data la masa a ajuns la limita ultimului polonic si multi au spus ca si-a facut pomana in timpul vietii.Sa lasam gandurile morbide si sa trecem la ganduri despre viata.Cum e vremea la Timisoara si ce mai fac momarlanii din Valea Jiului?Astept cu interes sa mai scrii!

    RăspundețiȘtergere